miercuri, 14 decembrie 2011

În vacanță cu prietena virtuală


     Fetelor aveți concurență și încă una bună, virtuală și deloc de neglijat. Jocul Love Plus a dat o nouă perspectivă jocurilor. Este vorba despre un joc în care fiecare utilizator își alege o prietenă, după preferințe ce țin de aspect fizic pentru că trăsăturile de bază sunt prestabilite. Este o prietenă full time(funcționează 24/24).  Ce înseamnă asta? Înseamnă că au nevoie de atenție, de ieșiri în oraș, de vacanțe(da puteți merge cu ea în vacanță), se supără când nu-i se răspunde la mesaje, dacă întârzii la întâlnire etc.
    Cui se adresează și cu ce scop? Din câte îmi amintesc scopul jocurilor era de a te distra, de a intra într-o lume în care imposibilul era posibil. Să înțeleg că a devenit împosibil pentru bărbați să aibă o relație, să-și dezvolte și să-și exprime setimente pentru femei reale? Sau vorbim aici de un marketing destul de bun care să inoculeze o nevoie aparentă? E ca și cum scutim bărbații de efortul de cuceri o femeie pe care nu o pot controla la nivel psihic, de a sări peste diferite lucruri care ii solicită fizic și psihic(e mai usor să apeși pe un buton și să oferi o floare prietenei virtuale decât să depui efortul necesar de a o face în viața reală. Pot crede jucătorii că pot dezvolta o realție intimă și unică cu prietena sa virtuală? Categoric nu,  mai sunt câteva mii care o fac, exact la fel, e o intimitate-tehnică identică pentru câteva mii de utilizatori. 
     Tind să cred în puterea marketingului acestui joc. De ce? Pentru că e unul mobil care poate fi ușor purtat în societate, e ceva ce poți controla ușor, iar iluzia că-ti controlezi prietena e una ce prinde. În prima lună de la lansare s-au înregistrat peste 1500 de jucători de-a relațiile. 
      Până unde s-a ajuns? S-a ajuns până la căsătoria dintre un jucător și prietena sa virtuală. Bineînțeles cei ce au înțeles fenomenul au reacționat imediat. Astfel în Atami un oraș din Japonia considerat a fi unul plin de romantism, jucătorii își aduc iubitele virtuale, mai mult în hoteluri poti face „check in” împreună cu iubita virtuală și chiar unii își pot lua camere duble. Putem spune că afaceriștii locali are ceea ce aș numi feeling the love plus.Magazinele, restaurantele, cafenelele etc. și-au modificat și oferta, meniurile speciale pentru împătimiții de Love plus, astfel poți comanda „Love plus fish cake”. 
Ce e interesant e că nu numai cei care sunt singuri joacă un astfel de joc ci și persoane chiar căsătorite. Mă întreb dacă aceștia din urmă caută să compenseze anumite lipsuri ale căsniciei reale. De obicei cei ce joacă doresc să obțină o anumita performanță, nu degeaba cam toate jocurile sunt structurate pe nivele de dificultate, și atunci ce fel de performanță se urmărește în acest joc?
Analizând mai profund, tind să cred că oamenii(bărbații) sunt ușor de satisfăcut și de mulțumit de un companion virtual. Bărbații în acest proces al intimității, empatiei și comunicării cu o mașinărie(virtuală) tind să fie feminizați. Acești bărbați îi putem considera obiecte pentru că nu-și manifestă masculinitatea într-un mod care poate fi recunoscut social. E o parodie a masculinității, în care se demonstrează că poți satisface nevoile oricărui bărbat prin 3 stereotipuri feminine.

Concluzia: genială ideea de marketing, îmi place să cred că în spatele acestui joc e o femeie așa că o putem considera „a win-win situation”.